Modificările în Licențierea VMware Forțează Companiile să Căute Soluții pe Piața Secundară de Licențe

Achiziția VMware de către Broadcom a modificat semnificativ politica de licențiere, ducând la costuri de virtualizare mai mari pentru multe companii. Trecerea la abonamente și pachete software mari forțează companiile să caute soluții alternative. Licențele software secundare pot ajuta companiile să optimizeze costurile, menținând în același timp infrastructura de care au nevoie.

Achiziția VMware de către gigantul tehnologic Broadcom a zguduit lumea IT. Modificările aduse politicii de licențiere, vânzarea de software în pachete mari și trecerea la un model bazat pe abonament au dus la o creștere drastică a costurilor de virtualizare pentru multe companii. Filip Šuľák, specialist în licențiere VMware, explică ce înseamnă aceste schimbări în practică și de ce licențele software secundare devin o soluție viabilă pentru multe afaceri.

Începând de la zero – ce s-a schimbat de fapt pentru clienți după ce VMware a fost achiziționat și proprietatea s-a schimbat? Cum resimt companiile impactul în operațiunile lor zilnice, în afară de facturile mai mari?

În practica tehnică de zi cu zi, nu s-au schimbat prea multe. Software-ul servește în continuare aceluiași scop: este o platformă de virtualizare. Dacă am compara-o cu construirea unei case, virtualizarea ar fi fundația pe care se bazează totul – întreaga infrastructură de servere care rulează tot software-ul companiei.

Ceea ce s-a schimbat, însă, este modul în care companiile plătesc pentru aceste fundații. Licențele perpetue nu mai există. Clienții nu mai pot deține software-ul pe termen nelimitat; în schimb, trebuie să plătească pentru el lunar sau anual, ca parte a unui abonament. O altă problemă este gruparea produselor. Până de curând, instrumentele individuale puteau fi achiziționate separat, dar astăzi sunt legate în pachete mari. Aceste pachete nu au sens pentru fiecare client, iar acesta este unul dintre principalii factori care duc la creșterea costurilor.

În operațiunile zilnice, un angajat obișnuit s-ar putea să nu observe nicio diferență. Impactul real se resimte la nivel strategic și financiar – de obicei, atunci când se planifică bugetele IT pentru anul următor sau se decide ce platformă de virtualizare să se utilizeze în viitor. Odată ce contractele existente expiră, companiile se confruntă cu plăți semnificativ mai mari, pe care trebuie să le efectueze în mod regulat, plătind în același timp pentru produse incluse în noile pachete pe care s-ar putea să nu le utilizeze deloc. Conducerea companiei și echipele IT trebuie acum să poarte discuții serioase despre dacă să părăsească platforma din cauza creșterii prețurilor. Cu toate acestea, înlocuirea „fundațiilor întregii case” și trecerea la o altă soluție de virtualizare este un proces care durează luni, dacă nu chiar ani.

În ceea ce privește produsele în sine – înseamnă asta că, în trecut, achizițiile erau adaptate nevoilor specifice ale unei companii, în timp ce astăzi utilizatorii sunt forțați să cumpere un pachet de lucruri de care, în mare parte, nu au nevoie? Pentru a folosi o analogie: este ca și cum aș cumpăra o mașină și, chiar dacă nu merg cu bicicleta sau la schi, sunt forțat să cumpăr un suport de biciclete și o cutie de plafon?

Exact, este o analogie foarte bună. În trecut, oferta reflecta cu adevărat nevoile reale ale clienților. Dar când Broadcom a achiziționat VMware, l-a transformat efectiv într-o „mașină de făcut bani”. A profitat de faptul că VMware deține o poziție absolut dominantă pe piața platformelor de virtualizare și că software-ul său este utilizat de un număr vast de companii. Procesul de achiziție a devenit mai complicat, iar mulți clienți s-au trezit brusc victime ale acestei schimbări abrupte. Și vreau să subliniez din nou – nu vorbim despre o suită de birou precum Office sau un sistem de operare pentru PC-uri standard. Vorbim despre fundațiile unei întregi infrastructuri IT corporative.

Broadcom a optat pentru o formă modernă de „optimizare”. A capitalizat pe faptul că, pentru cele mai mari companii, renunțarea la VMware este practic imposibilă. Sunt prea adânc înrădăcinate în acest mediu, iar o revizie IT completă ar fi cel mai probabil extrem de perturbatoare, dacă nu chiar dăunătoare pentru afacere. Broadcom știe că acești jucători importanți nu vor pleca, așa că a crescut radical prețurile și și-a asigurat interesele financiare în acest fel. Companiile mai mici și mijlocii au opțiunea de a migra în altă parte, dar înainte de a putea construi o „casă nouă” și de a-și muta treptat operațiunile din cea veche, trebuie să tolereze aceste condiții nefavorabile pentru o perioadă de timp.

În timp ce VMware oferea un portofoliu foarte larg, Broadcom oferă acum, în esență, doar două pachete scumpe. Cum arată acest lucru în practică?

În timp ce existau zeci de instrumente separate, astăzi clienții pot alege efectiv doar dintre două pachete mari: VMware vSphere Foundation (VVF) și VMware Cloud Foundation (VCF).

Permiteți-mi să vă arăt ce înseamnă acest lucru în practică. vSphere este utilizat pentru virtualizare în sine, în timp ce vCenter oferă gestionarea centralizată a mai multor servere. În trecut, clienții le puteau cumpăra separat. Astăzi, acest lucru nu mai este posibil. O companie mai mică, care nu are deloc nevoie de gestionare centralizată, trebuie totuși să o achiziționeze ca parte a pachetului. Doar din cauza acestei combinații forțate de produse, costurile sale pot crește cu până la 500%.

Noua abordare a Broadcom arată clar că acum se concentrează în primul rând pe cei mai mari clienți corporativi, unde vede cele mai mari profituri. Companiile mai mici au fost, în esență, lăsate deoparte. Pentru a da un exemplu: în trecut, o licență vSphere Standard putea fi achiziționată pentru echivalentul a aproximativ 50 USD per core. Astăzi, această ediție Standard de bază nu mai este disponibilă. Clienții pot cumpăra doar ediția superioară Enterprise Plus, fie ca parte a VMware vSphere Foundation la 135 USD per core, fie VMware Cloud Foundation la 350 USD per core.

Asta mă aduce la întrebarea cine caută cel mai adesea licențe secundare în prezent. Sunt în principal aceste companii de dimensiuni medii?

În majoritatea cazurilor, acestea sunt companii de dimensiuni medii spre mari care nu depind în totalitate de funcționalitățile cloud disponibile doar în noile pachete de abonament și pentru care produse mai de bază, cum ar fi vSphere, vCenter sau vSAN, sunt mai mult decât suficiente. Observăm, de asemenea, o cerere puternică din partea furnizorilor de servicii cloud. În general, gama de clienți este foarte diversă.

Este important de adăugat că piața secundară pentru produsele VMware a înregistrat o creștere uriașă a cererii odată ce Broadcom s-a retras efectiv de pe piața licențelor perpetue, oprind complet vânzarea acestora. Ca urmare, piața secundară este acum singura modalitate de a obține licențe perpetue VMware.

Care este principalul motiv pentru care o companie ar alege astăzi să achiziționeze o licență perpetuă secundară? Nu mă refer la aspectul financiar, ci la contextul mai larg. Îmi imaginez o situație în care o companie rulează pe produse mai vechi și, de exemplu, trebuie să adauge mai multe servere...

Da, exact. Acesta este unul dintre scenariile tipice. Există mai multe motive principale.

Primul este extinderea hardware. Dacă o companie achiziționează servere noi și trebuie să le licențieze într-un mod care să rămână compatibil cu mediul său existent, nu dorește să se angajeze într-un abonament Broadcom scump sau să cumpere pachete software uriașe pe care nu le va folosi. În astfel de cazuri, licențele perpetue vSphere și vCenter pot reduce semnificativ costurile.

Un alt factor este modificarea metricilor de licențiere. În trecut, software-ul era licențiat pe baza numărului de procesoare. Astăzi, licențierea se bazează pe numărul de nuclee. Deoarece procesoarele moderne au un număr foarte mare de nuclee, achiziționarea de licențe noi poate deveni dramatic mai scumpă.

Un alt motiv este sfârșitul duratei de viață și expirarea contractelor vechi. Dacă suportul pentru produsele VMware mai vechi ale unei companii se încheie, sau dacă contractul său în condițiile anterioare expiră și ar trebui altfel să treacă la noul model de licențiere bazat pe abonament, achiziționarea de licențe perpetue secundare – de exemplu vSphere 8 sau vCenter 8 – este adesea singura alternativă rezonabilă la abonamentele scumpe și pachetele inutile de mari.

Nu în ultimul rând, companiile câștigă timp pentru migrare, ceea ce este probabil cel mai important motiv. Creșterea costurilor software-ului VMware este atât de semnificativă încât, pentru multe companii, renunțarea la Broadcom este singura opțiune viabilă pe termen lung. Înlocuirea platformei, însă, este extrem de complexă. Prin achiziționarea de licențe secundare, companiile își cumpără efectiv timp. Ele obțin un mediu stabil și funcțional pentru lunile sau chiar anii de care au nevoie pentru a migra la o altă platformă, cu costuri mai mici, fără a fi nevoite să accepte condițiile supraevaluate ale noului proprietar.

Momentul cheie va veni în toamna anului 2027, când se așteaptă să se încheie suportul pentru produsele bazate pe licențe perpetue. Ce va însemna acest lucru în practică pentru companii?

Exact. În octombrie 2027, suportul pentru produsele vSphere 8 și vCenter 8 se va încheia oficial. Aceasta înseamnă că, până la acea dată, VMware va continua să lanseze actualizări standard de securitate și alte actualizări. După octombrie 2027, însă, nu vor mai fi emise patch-uri regulate, iar clienții vor trebui să gestioneze singuri securitatea mediului lor.

Va fi o problemă?

Pentru unele companii, acest lucru nu va fi deloc o problemă. În practică, nu reprezintă o problemă majoră pentru companiile care au experiență cu produsele VMware și sunt capabile să gestioneze implementarea și administrarea pe cont propriu. Mult depinde de locul exact unde rulează software-ul. Chiar și astăzi, multe companii utilizează în mod obișnuit și în siguranță versiuni mai vechi, nesuportate, cum ar fi vSphere 6 sau 7.

Riscurile de securitate pot fi reduse eficient prin alte mijloace, de exemplu prin implementarea de firewall-uri, respectarea unor politici stricte de securitate internă sau izolarea mediilor sensibile de internetul public. Pentru alte companii, însă, este crucial să aibă sistemul acoperit integral cel puțin până la sfârșitul anului 2027. Prin achiziționarea unei licențe perpetue, clientul își „cumpără” efectiv timp până la sfârșitul suportului, iar în multe cazuri acest lucru este semnificativ mai ieftin decât plata unui nou abonament pentru aceeași perioadă de aproximativ un an și jumătate. Este important de subliniat că, odată ce suportul se încheie, software-ul nu va înceta să funcționeze; pur și simplu nu va mai primi actualizări regulate.

Oferă Forscope companiilor vreun instrument pentru a-și susține procesul decizional? Există o modalitate pentru un manager IT de a evalua obiectiv dacă are sens să achiziționeze licențe perpetue mai vechi sau dacă trecerea la noul model de abonament ar fi opțiunea mai bună?

Da. Tocmai în acest scop, am dezvoltat și lansat recent un calculator de costuri pe site-ul nostru. Clienții pot seta pur și simplu orizontul de timp și parametrii serverului, cum ar fi numărul de procesoare și nuclee. Aplicația calculează și compară apoi costul licențelor perpetue de la Forscope cu modelul de abonament al Broadcom.

Rezultatul este vizualizat clar într-un grafic. Clienții pot vedea curba ascendentă a costurilor modelului de abonament, care crește inevitabil cu fiecare an suplimentar, comparativ cu linia orizontală a software-ului perpetuu, unde costul este o cheltuială unică la început. Calculul poate fi exportat cu ușurință ca fișier PDF, sau clientul poate solicita direct o ofertă reală de la Forscope.

Ce alți factori decizionali, în afară de preț, ar trebui să ia în considerare o companie atunci când se gândește să achiziționeze o licență perpetuă VMware?

Există mai mulți, și îi discutăm întotdeauna transparent cu clienții. Aș evidenția trei domenii principale.

Primul este absența suportului pentru utilizatori. Un client cu o licență perpetuă secundară, fără un abonament activ, nu poate depune o cerere de suport tehnic la Broadcom. Nu poate suna la Broadcom și cere asistență cu instalarea, implementarea sau gestionarea software-ului. Prin urmare, se așteaptă ca echipa IT a companiei să aibă deja experiență cu VMware și să poată gestiona mediul pe cont propriu. În practică, acest lucru nu este de obicei o problemă, deoarece VMware există de mult timp și multe companii au echipe interne care știu să lucreze foarte bine cu el.

Al doilea punct este că sunt disponibile doar cele mai critice actualizări. Chiar și fără un abonament, clientul are în continuare dreptul la cele mai critice patch-uri de securitate – în special cele cu un scor CVSS (Common Vulnerability Scoring System) mai mare de 9. Cu toate acestea, actualizările regulate, cum ar fi corecțiile minore de erori sau patch-urile pentru amenințări mai puțin sofisticate, nu mai sunt furnizate.

Și în al treilea rând, compatibilitatea tehnică trebuie verificată cu atenție. De exemplu, dacă un client a mutat deja o parte din infrastructura sa la un abonament VMware, s-ar putea să nu fie tehnic posibil să adauge pur și simplu o licență perpetuă originală vSphere 8 la acel mediu. De aceea, abordăm întotdeauna aceste situații cu clienții printr-o consultanță individuală, pentru a ne asigura că soluția va funcționa în mediul lor specific.

De ce sunt clienții cel mai adesea îngrijorați? Există și concepții greșite sau mituri printre ei atunci când se interesează de licențe perpetue pe piața secundară?

Nu mă ocup personal de vânzările directe, dar sunt în contact strâns cu colegii care vând aceste produse clienților. Pe baza feedback-ului lor imediat, știu că, în majoritatea cazurilor, clienții nu au un număr excesiv de întrebări sau incertitudini cu privire la suport și securitate. Din aceasta, concluzionez că echipele IT corporative știu foarte bine în ce se implică. Simplul fapt că licențele perpetue VMware sunt încă disponibile pe piața secundară este, în sine, un motiv suficient de puternic pentru ca ei să ia în considerare serios această opțiune și să aranjeze întâlniri pentru a o discuta.

Să privim acest lucru și dintr-o perspectivă de afaceri. Cum poate fi explicat acest subiect extrem de tehnic persoanelor care nu sunt profesioniști IT, dar care controlează bugetul companiei – de obicei CFO-uri sau CEO-uri? Cum putem explica, în termeni simpli, ce este de fapt în joc? Pentru mine personal, cea mai mare surpriză a fost creșterea bruscă a prețurilor cu sute de procente.

Trecerea de la licențe perpetue la un model de abonament, împreună cu gruparea produselor în pachete, nu este nimic nou pe piața IT. Am mai văzut acest lucru la companii precum Microsoft, Adobe și Autodesk. Diferența cheie, însă, constă în abordare. Alți furnizori au fost mai atenți față de clienții lor existenți: au oferit reduceri de tranziție, au recunoscut investițiile anterioare și au încercat să facă trecerea la abonamente mai puțin dureroasă. Broadcom nu a făcut nimic de acest gen. Mișcarea sa a fost extrem de intransigentă și s-a concentrat pur pe maximizarea profitului.

Dacă ar trebui să explic această situație unui CFO, aș spune simplu: este o diferență fundamentală între a deține și a închiria. Când dețineți o licență perpetuă, sistemul continuă să funcționeze chiar dacă compania rămâne fără bani sau suportul tehnic se încheie. Dar dacă aveți un abonament – mai ales unul al cărui preț crește foarte abrupt – și încetați să plătiți, rămâneți fără nimic. Pierdeți dreptul de a utiliza software-ul în orice fel.

Pentru a compara cu piața imobiliară: imaginați-vă că dintr-o dată a devenit imposibil să cumpărați un apartament sau o casă. Toate proprietățile puteau fi doar închiriate. La Forscope, intrăm pe această piață și oferim companiilor oportunitatea de a „cumpăra apartamentul” permanent. Este o analogie extremă, dar surprinde bine situația de pe piața VMware.

Înseamnă asta că există un risc real de securitate? Pentru a o spune foarte simplu: dacă nu plătesc factura curentă, serverele mele se vor opri?

Computerele dumneavoastră nu se vor opri peste noapte. Cu toate acestea, odată ce încetați să plătiți abonamentul, începeți să utilizați software-ul ilegal. Iar asta reprezintă un risc legal, economic și, în cele din urmă, de securitate major.

Dacă o companie primește astăzi o ofertă de la Broadcom de a renunța la licențele sale perpetue și de a trece la un model de abonament, care ar trebui să fie următorul pas? Cum ar trebui să evalueze corect decizia?

Nu există o abordare universală, deoarece totul depinde de dimensiunea companiei și de cât de profund este legată de mediul său VMware actual. Cheia este să se calculeze cu atenție costul total de proprietate (TCO) pe un orizont de timp mai lung. Modelul de abonament poate fi prezis într-o anumită măsură – deși companiile ar trebui să se aștepte la noi creșteri de preț – și apoi comparat cu costul achiziționării de licențe perpetue de pe piața secundară.

Și dacă o companie ia în considerare alte alternative pentru a renunța la produsele VMware, nu trebuie să uite să adauge costul considerabil al migrării în sine la prețul noului software, precum și costul rulării a două infrastructuri în paralel în timpul tranziției. În termeni simpli, clientul trebuie să se întrebe: Va fi mai ieftin să mutăm întreaga platformă de virtualizare în altă parte, sau să acceptăm condițiile Broadcom și să fim de acord cu o creștere extremă a prețului de câteva sute de procente?

Licențele secundare pot servi foarte bine ca soluție temporară în acest proces, oferind companiei timp pentru a migra. Din nou, aș face referire la calculatorul nostru, care permite clienților să-și facă rapid o idee de bază despre cifre.